traiesc, da. :)
dupa
am obsevat ca dupa ce plang sunt foarte frumoasa.am ochii mai sticlosi, pleoape putin umflate, dar frumos umflate si in proporti egale.
chiar dragut.
imi pune accentul pe ochii.
imi place.
sunt frumoasa dupa ce plang.
daca mai si zambesc un pic dupa, deja devin superba.
da.
ar trebui sa ma vezi dupa ce plang.
ti-ar place de mine.
joci
"Nu uita ca esti un actor intr-o drama aleasa de cineva mai mare decat tine. Vei juca putin, daca a ales-o scurta, mult, daca a ales-o lunga. Ti-a impartit rolul unui sarac? Joaca-l bine, cu tot cu farmecul lui. Ti-a cazut rolul schiopului, al magistratului, al plebeului? Aceeasi datorie. Caci atata e al tau: sa joci frumos rolul primit. Dar alegerea nu e treaba ta. "Epictet
aici
aici tip.
aici trag aer.
aici tip.
aici pun un vers:
"genele pot evada din puscarii" - yawn
aici trag iar aer.
aici scot aerul brusc inainte sa tip, iar, si imi intru in singurul vis.
altul nu am.
aici.
pareri
- lasa ca o sa sparg eu barierele si sa ma vedeti voi pe mine la teatru. sa mai comentati atunci (nu tu)...sau si tu. mai stii?
- eu nu comentez. nu am nici o parere despre ce sa faca altii.
- macar tu.
- e ok. piesa.
- de ce ai zis asta? nu ti-am cerut.
- ma simt libera sa-mi exprim parerea.
- ....hm. bine. ...sterge-o.
- imi ceri asta?
- nu. sunt liber sa imi exprim parerea.
bucata
- explica-mi si mie, cine a furat acea bucata din mine care ma impiedica sa fiu fericita atunci cand am motiv.
- tu ai dat-o.
- eu? cui?
- tie.
- bine, esti cu capu.
- nu, nu, am dreptate. caut-o in buzunare.
- nu e, haha!...ah..stiu. am dat-o..si mi-am adus aminte si cui.
- cui?
- tipului care mi-a cerut tigara, ascunsesem "bucatica" in tutun.
- eh, sa dus. era trist tu sa fi ascunso si tot tu sa nu o gasesti. dar de ce ai bagat-o acolo?
- vroiam sa o fumez, ma gadeam ca fumul intra prin orice, chiar si prin tine...
sus
pe cer, un elefant, cu trompa intinsa, "scuipa" un fum.iesea din ce in ce mai mult. la un moment dat, chiar il inconjuara.
se opreste, bate vantu, isi modifica forma, trompa coboara.
incepe iar. sa "scuipe". foc.
si se arde, si da din ce in ce mai mult, si totul se transforma in culori calde.
pe cer era un elefant care avea puteri magice.
a facut niste nori prin care treceau raze de soare.
concluzie?
cauta elefantu de pe cer, poate asa privesti si tu in sus.
scena
- uite oameni aia aplauda...hai sa aplaudam si noi.- nu, nu e cazul, serios...
- de ce? hai, ne distram si noi. poate aflam si de ce aplauda.
- ...ma aplauda pe mine.
- da, stiu ca esti frumoasa dar nici chiar asa. urato!
- serios vorbesc...cineva le vorbeste de mine..le povesteste..
- si tu de ce nu esti acolo? ce le poveste?
- pentru ca eu am murit, nu am cum sa fiu acolo, pe scena...aia e facuta numai ca cineva sa stea pe ea si sa povesteasca despre mine, nu sa stau eu si sa povestesc despre...tot.
- cum ai murit?
- am murit in unii si acum ma nasc in alti...
- dar...e dreptul tau sa fi acolo.
- nu ma privii cu alti ochii acum. acum ca stii...uite-te la mine cum faceai si inainte..
- asta fac, nimic nu sa schimbat, doar ca vreau sa-mi povetesti tot...
- nu, o sa ti-se povesteasca si tie cand vei ajunge in multimea aia.
- sa ma duc acum?
- nu, acum se termina, data viitoare, sa vezi de la inceput.
- si cand va fi "data viitoare"?
- cand voi fi eu pe scena...tu in public, o sa povestesc si despre tine, o sa le zambesc la toti, o sa spun cu lacrimi in ochii "uite ca am reusit", o sa imi cada floarea din brate, o las acolo in semn de respect, intorc, plec, publicul pleaca si el si toti vor uita ce se intamplat...dar eu am reusit. o sa fiu acolo unde toti imi spun ca nu.
- si eu voi veni in culise nu?
- nu, tu te duci cu restul si uiti totul pana a doua zi..
- de ce?
- pentru ca nu ma mai privesti ca inainte, cu sclipire. ci cu...nu stiu, cu o privire pe care o sa vezi ca si restul multimi o are. un fel de aplauze ca loviturile de bici...
camera
da, multumesc de intrebare, traiesc.nimic prea nou decat ca am realizat ca unde dorm eu, intalnesc niste chestii foarte ciudate. de exemplu, seara, am veioza la cap, care o aprind. nu stiu de ce, sau cum e pusa, dar, pe tavan imi face inimioare din lumina si in dreapta se formeaza un curcubeu. nu e el prea mare, prea lung sau prea lat, dar eu il vad. e chiar placut sa stai cu fata in sus sa vezi inimoiare, mai deformate ele asa dar cu o forma foarte precisa, sa vezi un curcubeu care parca vine spre tine, si mai ales daca ai si o vaza cu flori prin zona, deja e prea frumos. afara e noapte si la mine in camera abia e apusul.
eu dorm in sufragerie.
libera
am iesit intr-un final la 7 din casa, cu cainele si cu maicamea...si in incercarea mea nereusita de a-mi dresa cainele, observ ca se opreste si se fixeaza spre o tanti...vreo 35-40 de ani..tunsa periuta, cu un rucsac in spate, gen hipioata asa...care trece pe langa noi vorbind singura. intodeauna m-au fascinat oameni care fac asta. evident ca am incercat sa inteleg ce zice..dar nu prea mi-a iesit. ce e clar e ca vroia sa ajunga undeva pentru ca avea pas de defilare, simetric si constant. lucrul care a urmat a fost revenirea in timpul normal, intoarcerea cainelui la joaca si urmatoarea discutie cu maicamea:- dumnezeu fereasca sa ajungem asa. saraca...iti dai seama prin ce socuri a trecut? da, e bine macar ca se descurca singura...(mama)
- mai bine ca ea decat ca mine. (eu)
[nu stiu de ce mi-a iesit asta din gura. probabil ca mi-as fi dorit sa fiu si eu asa pentru un moment. ea o fi aflat ceva ce noi nu stim si de aia isi permitea sa fie asa...libera.]
nici macar nu ma observat...deci se poate.
pfff
am stat pana la 4 in pat..n-am iesit deloc din casa. nici macar cu cainele..si culmea e ca exact cand m-am ridicat a inceput sa ma doara in piept. nu stiu de ce...dar ideea e ca ma inteapa. ia sa ma vezi, poate ma mai duc si la spital. vecini tipa intre ei, ai mei dorm si eu cica sa invat. neah..ma doare prea insistent. de la ce o fi?...pe scurt ideea e ca in tara orbilor, chiorii sunt considerati nebuni. uite o zi aruncata in gol.
susPendAt
hai sa schimbam becul la soare si neonul la luna. astea s-au ars, ne trebuie ceva mai luminos sa acopere umbra celeilalte perdele de care atarn. ar trebui sa-mi pui in piept o brosa, sa ma reprezinte. doar o sa fiu o elfa in verde cu albastru si ochii alungiti, de scobitorile ce mii vor sustie, de insomnia produsa tot de perdea. adica de tine. haha, sa mai spui data viitoare ca-mi raspunzi la intrebare cand de fapt era o rugaminte penibila de a imi demonstra ca nu e adavarat ceea ce iti zice ea. si tot data viitoare, degeaba o sa imi spui ca am avut dreptate pentru ca va fi prea tarziu sa-ti spun "ti-am zis eu". nu-i nimic. trecerea de pietoni, scara, tija, fereastra, punga, copacul si bara aia macar vor avea tupeul sa imi zica da, da, trebuie sa inchidem la magazinul de electrice. aici la elfi seara vine mai devreme, nu ca la ceilalti.
tu
- De de iti pierzi atata timp cu asta?- Ai vazut cartea tehnica? Trebuie sa fie lavabil in totalitate, dar sa nu fie de plastic, sa aiba mai mult de 200 de piese mobile, sa fie capabil sa functioneze fiind alimentat cu orice, chiar si cu resturi, sa se vindece singur cand e bolnav si sa faca totul cu numai doua maini.
- Cu doar doua maini? Imposibil! Si asta e doar modelul standard? E prea multa munca pentru o singura zi…asteapta pana maine ca sa il termini.
- Nu, n-am sa il las pe maine, sunt pe punctul de a termina.
- Dar e atat de fragil…
- Este, dar in acelasi timp atat de puternic.
- O sa fie in stare sa…gandeasca? Doamne, mi se pare ca modelul asta pierde lichid! Ti-am spus ca incercai sa pui prea multe lucruri in el.
- Nu pierde lichid, e o lacrima.
- Pentru ce e lacrima?
- Lacrimile sunt felul lui de a-si exprima durerea, dragostea, singuratatea, tradarea, suferinta si orgoliul.
- Esti un geniu Doamne, te-ai gandit la toate.
- …El…Surade cand vrea sa tipe. Canta cand vrea sa planga. Plange cand e fericit si rade cand e nervoas. Si totusi, are un defect: Nu stie cine e. ...Ii explici tu ingerule ca este un...OM?
pagina de jurnal
da, stiu ca unii din voi (putini) intra sa vada aproape zilnic ce am scris..nu stiu ce vad ei in mine..dar imi pare rau ca nu va pot scrie zilnic. am si eu bacul..ca viata n-am. dar am bacul. incep sa observ ca acum sufar si de insomnii..si stau noaptea pe net..si nu stiu ce astept. dar tot astept. parca as vrea sa vorbesc cu cineva special, cu care chiar sa vorbesc nu sa aberez. incep sa nu mai simt oameni, incepe sa mi-se faca sila de ce aflu, felu cum mi-se vorbeste si vorbele scoase cu atata nesimtire de mine. si cel mai rau, incep sa-mi plang de mila...voua. "publicului". voi n-ar trebui sa stiti lucrurile astea. de ce le scriu atunci? in speranta ca poate va aparea ce astept...8-|si ma uit in ochii unora si intorc si ei privirea spre mine si e atat de goala dar totusi atat de plina. ar avea atata de oferit, dar nu o fac, si numa din ochii le simti lipsurile. oare asa se vede si a mine? sincer nu cred..am invatat sa ascund bine. si acum ma dau in gat cu un post de blog pe care probabil il vor citi oameni cu care nu am nici o treaba eu, dar pentru ei e ceva. sau nu. cine stie ce ciudata ma mai credeti si voi.
cum am auzit de curand: "cum poti fi asa spirituala?".
nu are nici o legatura cum sunt eu cu spiritualul. am ideile si conceptile mele si pur si simplu nu ma atrag discutile despre haine, barfe si stiu eu ce alte penibilitati. nu inseamna ca pentru mine subiectul asta nu exista, dar e o limita frate. nu numai asta.
ultima discutie gen:
- vii la tiesto?
- nu ascult tiesto.
- bine!
atat te duce capu? am zis nu si te-ai blocat? zau nu mai inteleg nimic, si stiu ca deja aberez dar trebuie :) imi doresc sa termin liceul si sa intru la facultate. poate poate acolo vor fi alti oameni.
stii..treceau ieri pe langa mine 2 profi care ii respect extrem de mult. singurii de altfel. unul din ei imi e si mie profesor, celalalt nu. si trecea pe langa mine..si efectiv il fixasem cu privirea si incercam sa ii arat cine sunt. simteam nevoia de a fi vazuta, citita...nu stiu daca a vazut pentru ca a zambit (lucru care nu mi-l face in general) si a trecut mai departe ocolindu-ma. poate so fi speriat. macar cel de al doilea, care tocmai trecuse pe langa mine (cica coincidenta) sa oprit, sa intors el spre mine si ma salutat zambind. e mare lucru ca persoana pe care o respecti sa se opreasca si sa te salute. oare el o fi vazut? nu stiu..ce e drept e ca daca ei ar vedea, intradevar nu m-ar deranja deloc. ar trebui sa le dau un link cu blogu. poate imi adreseaza si mie un cuvant :)
te-ai plictisit sa citesti? pacat...asta e chiar o pagina de jurnal.
crezi ca ai putea sa imi demonstrezi ca ai inteles ceva...?
papusi
- hai sa purtam!- ce? haine?
- discutii!
- de care?
- coasem. eu leg hainele, tu cuvintele.
si se aude primul planset de cand sa nascut marioneta. de fapt, e sunetul scos de cel care a intepat cuvantul, din greseala trecand si prin pielea lui. buna seara domnule papusa, doriti un nume?
titlu
am observat ca desi am rau de masina, imi place sa merg pe autostrada cu castile la maxim si cu ochii inchisi. asa nu mi-se face nici rau si ma simt si bine. iar cand viteza creste, si geamurile sunt deschise, pentru cateva secunde, parca...zbori. e frumos. mi-a placut sa merg cu masina.e mai interesant decat sa scrii pe tavan si pana ajungi sa scrii pe hartie, uiti.
nu-i nimic. data viitoare o sa incerc sa dansez. am mai zis asta cuiva. iar daca nu reusesc, ma duc la teatru, ceilalti o sa faca ce imi doresc eu. decat nimic, e prea bine. si acum urmeaza traditionala intrebare a vanzatorului: "va pot ajuta cu ceva?"
imagineaza-ti
- cum reusesti sa fi si una si alta? adica uite-te la tine acum si uite-te in alte ipostaze..eu nu as putea. ce citesti ca sa poti fi asa?- nu trebuie ma sa citesti nimic, pur si simplu tre sa nu-ti mai impui bariere.
- pai nu le impun dar...nu reusesc.
- nu tre sa-ti mai fie rusine cu ce esti, gandesti, fi tu. ti-se pare ca eu am vre-un stres?
- nu...dar eu cred ca mai e ceva. serios, care e secretul cel mare?
- incearca sa dansezi in minte. imagineaza-ti ca efectiv dansezi. cand o sa obosesti desi nu te-ai miscat deloc, atunci ai reusit.
- poftim?
- eu ma duc acum pe scena, vorbim mai incolo.
Subscribe to:
Posts (Atom)
