atat eu cat si ceilalti va multumim!
tocmai am demonstrat ca se poate reusii.
fara voi nu s-ar fi ajuns aici.
multumesc.
multumim.
p.s. - never say never :)
aici am vrut sa scriu. si am scris. acum râdeti. râdeti v-am zis!
- σZΛηεss εļvįshTrεε
- orasul meu abia mai sta in picioare, Romania
- "Ce e in cutia asta...?" Nu o deschide, te rog. "Sunt jucari vechi, statuete de portelan, capete de papusi, praf, pastile...Si, stai, mai e ceva...un deget..." Da, ca sa-mi aduc aminte de el, mereu. "E degetul lui?" Nu, e al meu. "Nu am observat pana azi ca-ti lipseste un deget." Iti dai seama, cat de putin ma cunosti. Ce naiv esti...
blogul acesta a fost facut sa fie scris nu citit.
finding myself addicted to the drama
- art (30)
- Bulandra / TheatreTheBlog (6)
- imagini care se misca (30)
her eyes burn like cigarettes here [recomand]:
links to things with strings ~ underGround
this is the strangest life I've ever had. I sleep only with butterflies and voodoo dolls.
8 reactii:
DESPRE SARACIE SI DESPRE MOARTE
Fa-ma paznicul departarilor tale,
fa-ma sa am pentru pietre ascultare,
da-mi ochi pe care sa-i desfasor
pe-a marilor tale insingurare;
sa insotesc a fluviilor cale
si de pe malurile-asurzitoare,
departe-n zvonul noptii sa cobor…
In tarile-ti pustii sa ma trimeti,
de vanturi nemiloase rascolite,
cu mari manastiri ce stau ca vesminte
in jurul netraitelor vieti.
acolo vreau cu pelerinii sa raman,
prin nici o amagire despartit
sa nu mai fiu de al lor glas si chip,
si-n dosul unui orb batran,
s-apuc pe-un drum nebanuit.
Caci, Doamne, marile orase
pierdute sunt si despletite;
ca dintre flacari fuge cel mai mare,
si sa-l aline nu e alinare,
si curg micile-i ore risipite.
Traiesc acolo oameni,traiesc greu si rau,
in case-adanci, si gestu-i inspaimanta,
speriati mai rau ca turma nou nascuta;
respira-afara treaz pamantul tau,
ei insa sunt si nu mai stiu ca sunt.
Acolo cresc copii pe langa geamuri,
ascunse-n umbre vesnic cenusii,
si nu stiu ca afara,flori pe ramuri
cheama spre zari, spre vant,spre bucurii,
si nu pot fi decat copii si-s tristi copii.
Cresc fete-n floare spre necunoscut
si le e dor de calma lor copilarie,
dar nu-i acolo ceea ce-au cerut,
si tremurand se-nchid pentru vecie.
Si in ascunselea odai,din fund,
au zilele maternitatii amagite,
nopti lungi, cu scancet fara voie izvorand,
ani fara lupte,reci,cu forte vlaguite.
si-n plina bezna sta al mortii pat,
si-ncet ele-l doresc, cu-nfiorare,
si mor ca-n lanturi, mor indelungat
si ies din casa ca o cersetoare.
Traiesc acolo oameni, flori palide sub zgura,
si mor uimiti de-o lume-mpovarata.
Si ca se schimba-n hada strambatura
surasul lor de gingasa faptura,
nu vede nime-n noaptea-nfricosata.
Ei merg pe uliti,injositi,batrani –
de-absurde lucruri carora slujesc,
si hainele pe ei se vestejesc
si-mbatranesc frumoasele lor maini.
Multimea nu ii cruta, ii apasa,
desi sunt slabi, cumva sovaitori,
doar caini straini ce nicaieri n-au casa
merg uneori,tacut in urma lor.
La sute de calai le sunt ostateci,
si orice ora-i striga si-i arata;
Langa spitale-asteapta singurateci
ziua intrarii,ziua-nfricosata.
Moartea-i aici. Nu cea de odinioara
ce-l atinsese pe copil in mers,-
nu mica moarte-n magic inteles;
a lor atarna verde si amara,
ca rodu-n ei ce crud va fi cules.
Da, Doamne, fiecarui a sa moarte,
cea ce se isca din viata-n care
de sens,iubire,chin avut-a parte.
Caci noi suntem doar coaja,frunza doara.
Moartea cea mare; ce-i in orsicine,
ea-i acel fruct pe care totu-l impresoara.
De dragul lui fetite se ridica
si-apar ca un copac dintr-o lauta,
de dorul lui baietii se-nfiripa;
celor ce cresc femeile le-asculta
spaime, ce nimeni altul nu le ia.
De dragul lui, ceva ce-a fost privit,
Chiar de s-a stins demult,va ramanea,-
Si-oricine-a plasmuit sau a cladit,
Pentru-acest fruct o lume devein.
si ingheta si se topi,
spre el isi rasuci lumina toata.
Intreaga inimii caldura-i adunata in ei,
Si-a creierului alba para.
Dar ingerii tai trec in stoluri,iata
Si verzi fructele toate le aflara.
Rainer Maria Rilke
-noi suntem cei dez-acoradti-
cu bine, suflete
esti un suflet frumos anonimule...:)
i've lost u now i found u again.
am observat ca unii oameni nu sunt de fier,ceea ce e bine,nu-i gaseste rugina.
astept acea imbratisare ce va sa vie pe viu!
I miss you:)
revin, promit :)
asa sa fie>:D<
Mesaj important pentru bloggerii din Capitală!
Pe 30 mai sărbătorim Ziua Bloggerilor Bucureşteni (ZBB). Vor avea loc concerte, video-proiecţii, târguri de blogging, expoziţii, vânzări de produse ale bloggerilor, petreceri etc. Informaţii şi înscrieri pe ZBB-2009.RO. Bloggerii care doresc sa se implice in organizarea evenimentului sau vor să iniţieze concursuri cu premii, să ne trimită mesaje la valecano@yahoo.com
Atentie! Bloggerii care se inscriu la festival vor primi saptamanal invitatii gratuite ( de doua persoane ) la Eurocinema. Amanunte gasiti la pagina cu noutati de pe site.
Va rugam postati bannerul ZBB pe blogul vostru si trimiteti mai departe mesajul sa circule pe blogosfera.
Multumim
Post a Comment